Un roman semnat de scriitoarea francofonă de origine algeriană, Assia Djebar, publicat în 1997. Un roman în care se întrepătrund amintiri din țara natală sau rememorări ale unor evenimente istorice și povestea de iubire a celor două personaje principale, Thelja și François. Această poveste se concentrează în nouă nopți pe care cei doi le petrec în diferite hoteluri din Strasbourg. Și sunt tot atâtea pretexte pentru a introduce subiecte precum viața conjugală, iubirea, prietenia, războiul, istoria și arta.
Thelja se documentează pentru teza de doctorat și vine la Paris, unde îl cunoaște pe François, lăsând în Algeria pe soțul ei și pe fiul lor. Femeia care își urmează pasiunea pentru cercetare se îndepărtează de spațiul familial și, contrar educației primite, ia o decizie proprie și alege să se dedice studiului. În acest periplu, ea îl cunoaște pe François. Autoarea îngemănează în mod autentic episoade istorice cu cele din viața de cuplu. De la evacuarea orașului Strasbourg în septembrie 1939, asediul prusac din 1870 și trimiteri la războiul de independență din Algeria, până la aprecieri despre obiective turistice impresionante ale orașului, pe fundalul nopților petrecute de Thelja și François la Strasbourg, se derulează o întreagă istorie, complexă, plină de trăiri și emoții.
În paralel cu povestea de dragoste dintre Thelja și François, alte cupluri își trăiesc, la rândul lor, iubirea: Eve și Hans, Irma și Karl, Jacqueline și Ali. În cazul celor din urmă, furia bărbatului se răsfrânge asupra femeii, iar aceasta este ucisă. Raportul masculin-feminin devine o luptă de forțe: Jacqueline dorește libertatea, în vreme ce Ali nu înțelege acest sentiment al femeii. Eve și Hans întruchipează două spații culturale: musulman și german. Aceștia depășesc cu greu bariera lingvistică: Hans are dificultăți în a vorbi araba / franceza, iar Eve înțelege cu greu limba germană. Cu toate acestea, împlinirea celor doi este reprezentată prin nașterea unui copil. Irma și Karl trăiesc iubirea din perspectiva carpe diem, aceștia experimentează trăiri care se nasc din atracție.
În ceea ce privește cuplul Thelja – François, imaginea este una mult mai complexă. Amândoi sunt frământați de amintiri din vreme de război, de greutatea exilului și neputință în fața evenimentelor intempestive ale vieții. Pasiunea care îi unește nu se rezumă doar la dorință, ci se răsfrânge asupra modului în care percep trecutul și prezentul. În cele din urmă, Thelja dispare. Din viața familiei. Din viața lui François. Din comunitate. Urma ei se șterge ca și când totul ar fi fost doar un vis… Finalul este unul deschis, personajul fiind prezentat într-un moment de contemplare, într-un loc unde zgomotul și liniștea, lumina și întunericul, cerul și pământul se îngemănează:
Je ne redescendrai pas: après la nuit et juste avant le jour, le vide règne là-bas, debout, un cri dans le bleu immergé…
Drd. Sorescu Adelina-Elena,
Univ. din Pitești
Comments are closed