Lumea romanescă a lui Lynn Austin stă sub semnul pasiunii scriitoarei americane pentru istorie și arheologie. Laureată a Premiului Christy pentru romanele sale istorice, Hidden Places (2001), Candle in the Darkness (2002), Fire by Night (2003), A Proper Pursuit (2007), Until We Reach Home (2008), Though Waters Roar (2009), While We’re Far Apart (2010) și Wonderland Creek (2011), Austin inspiră posteritatea prin personajele sale, care dovedesc curaj și optimism în momentele de răscruce ale istoriei.
De altfel, în deschiderea romanului Când o lume întreagă ne desparte (Ed. Casa Cărții, Oradea, 2012; trad. de Flaviu George Rațiu: engl. While We’re Far Apart) autoarea așterne câteva cuvinte pline de recunoștință, pentru părinții ei și o familie de evrei ce au supraviețuit atrocităților celui de-al Doilea Război Mondial: Vă mulțumesc pentru marea moștenire de curaj și de credință lăsată în urma voastră.
În fața evenimentelor istorice cauzate de război, omul trece, rând pe rând, prin stări care îl poartă de la agonie la extaz, de la frică la bucurie. În luptă, acesta este egoist, altruist, singuratic, solidar, dușman și prieten, victimă și călău… Cu această idee, romanul Când o lume întreagă ne desparte poartă cititorul pe câmpul de luptă, într-un cartier evreiesc din Brooklyn, în cartirele de evrei refugiați din Ungaria, în sânul familiei. Din America în Anglia, apoi în Japonia, războiul înghite, în foamea lui nepotolită, suflete… Și pare că nu se mai termină. Acest sentiment o încerca pe generoasa Penny Goodrich, pe Esther și Peter (cei doi copii de care îngrijea cu devotament, din iubire pentru tatăl lor) și pe prietenul lor, Jacob Mendel, evreul răzvrătit împotriva lui Ha-Șem (cuvânt din limba ebraică, prin care evreii ortodocși îl desemnează pe Dumnezeu). Toți stau drepți în fața istoriei, iar singura lor armă este credința că totul va fi bine, până la urmă.
În acest carusel care îi poartă prin secrete de familie și prin tot felul de știri despre război (transmise la radio, în ziar sau în scrisorile de la rude aflate în luptă), ei devin conștienți de neputința de a opri totul. Și adresează întrebări… Întrebări care, aparent, rămân fără răspuns pentru că Dumnezeu lucrează mereu în taină, din culise. Doar omul să aibă răbdarea de a se ruga și de a crede în lucrarea tainică a divinității.
Războiul a luat vieți, a frânt inimi, a ars speranțe, a plămădit intrigi, însă nu a putut lua omului un singur lucru: iubirea de care acesta este capabil. Romanul istoric al lui Lynn Austin palpită de iubire. Dincolo de teama de a-i pierde pe cei dragi, persecutați ori aflați pe câmpul de luptă, iubirea, în toate formele ei, dezvăluie umanitatea din om. Fie că este vorba despre iubirea lui Penny pentru tatăl celor doi copii, despre prietenia ce-i leagă de Jacob Mendel, fie despre grija părinților protectori ai lui Penny ori solidaritate la nivelul comunității, iubirea nu încetează să se manifeste și să învingă, în cele din urmă.
Când totul pare pierdut, gândul la oamenii dragi vindecă. Soldatul Roy Fuller, marea iubire a lui Penny (ciudat, nu?), reușește să rămână în viață tocmai datorită acestei idei. Este foarte interesant modul în care Lynn Austin realizează acest balans între momentele de agonie și cele de entuziasm, în care speranța, prietenia, dragostea parcă trezesc pe neașteptate personajele căzute în deznădejde. De asemenea, scrisorile fiului refugiat al evreului Mendel sunt inserate cu mult tact în paginile care prezintă evenimentele de zi cu zi din viața personajelor. Intrigile de familie, cu toate secretele și minciunile care se nasc din ele, completează tabloul complex al jocului de putere ce se stinge cu lacrimi.
Puterea de sacrifiu și curajul de a înfrunta adevărul sunt alte constante ale romanului. Secretele de familie se dau pe față, iar lucrurile intră pe făgașul normal abia atunci când fiecare spune ce are pe suflet și își afirmă credința. Spiritul de solidaritate este în contrast cu mintea bolnavă generatoare de conflict. Și izbândește, până la urmă, pe ambele fronturi, pentru personajele romanului: pe cel unde se dă lupta pentru putere, cu dușmanul văzut, și pe cel spiritual, unde lupta este, poate, mai atroce deoarece miza este cu mult mai mare: salvarea sufletului.
Un roman al războiului, al istoriei și un roman al iubirii: iată ce reușește Lynn Austin să creeze. Cele două se întrepătrund într-un mod cu totul inedit, lupta dintre oameni își găsește expresia, la nivel mai profund, în lupta dintre stări sufletești. Rezultatul este o serie de alegeri care îngroapă trupuri sau „dezgroapă” secrete, care întunecă adevărul sau luminează dreptatea. Nici romantismul nu lipsește, vădind o dragoste curată și sinceră ce se naște de-a lungul romanului :
Mi-aș dori să pot închide timpul într-o sticlă, atunci când suntem împreună, și să o arunc în cel mai adânc ocean. Astfel am rămâne împreună o veșnicie. Nu mi-ar trebui nici aer, nici mâncare. Să te țin în brațele mele ar fi toată hrana de care aș avea nevoie. M-aș umple de iubirea ta și nu mi-ar trebui să respir nimic altceva.
Cărui personaj să aparțină, oare, aceste cuvinte ? Citiți romanul și veți afla…
prof. Adelina-Elena Sorescu
Comments are closed